Telegramă la final de TIFF

Supradoză de filme, amieze leneşe, cafea aromată şi voie bună: jurnalul celor cinci zile boeme pe care le-am petrecut anul acesta la Cluj, la a douăsprezecea ediţie de TIFF.

M-am îndrăgostit iremediabil de Cluj acum doi ani. Era prima oară când îmi pusesem în cap să merg la TIFF şi prima oară când mă convingeam că festivalul ăsta merită chiar şi o călătorie cu trenul care îmi va pune negreşit la încercare răbdarea, nervii şi… coloana vertebrală. Am descoperit atunci că, la fiecare început de iunie, Clujul se transformă într-un oraş magic, că străzile urbei au miros îmbătător de tei, că spumos este cel mai bun desert din lume, că poţi vedea chiar şi cinci filme pe zi fără să te saturi, că e imposibil să nu dai nas în nas cu cineva cunoscut… şi că un drum interminabil cu trenul îţi poate limpezi din plin mintea (dacă şi numai dacă ai puţin noroc cu vecinii de compartiment).

Anul ăsta am pornit din nou la Cluj fix pe la jumătatea festivalului, cu un tren matinal care m-a legănat mai bine de zece ore până la destinaţie, timp suficient să schimb o carte cu alta (Pe drum cu Corecţii) şi câteva compartimente între ele, să termin plăcinta cu caise şi nesul triplu puse de mama la pachet, să stau la poveşti, să ascult pe repeat coloana sonoră de la The Great Gatsby, ba chiar să mă joc un pic şi cu Instagramul încercând să surprind dealurile verzi şi vălurite din apropierea Clujului. După ce am ajuns, mi-am dat răgaz doar câteva ore până la prima proiecţie, filmul surpriză al acestei ediţii: Closer to the Moon, cea mai recentă peliculă a lui Nae Caranfil, într-o variantă încă nefinalizată, cu Vera Farmiga şi Mark Strong în rolurile principale. După apus, Piaţa Unirii s-a umplut la proiecţia Chasing Ice, documentarul premiat la Sundance ce trage un semnal de alarmă asupra rapidităţii topirii gheţarilor, prin intermediul tulburătoarelor fotografii din proiectul Extreme Ice Survey al lui James Balog. 


Chasing Ice

Joi dis-de-dimineaţă am decis să sar peste Trilogia Paradis (Dragoste, Credinţă, Speranţă) a austriacului Ulrich Seidl şi să îmi încep ziua cu un latte cu lavandă la Corso, cel mai simpatic bistro din mijlocul oraşului. Am intrat apoi în sala de cinema la un film american din competiţie, It felt like love şi la producţia HBO The Girl, al doilea film de anul acesta închinat lui Hitchcock (cu Sienna Miller şi Toby Jones) despre bolnăvicioasa fascinaţie a celebrului regizor pentru actriţa Tippi Hedren (protagonista peliculelor Birds şi Marnie). Între un prânz bun-bun la Camino, cu paste proaspete şi limonadă cu fructe de pădure a venit rândul celui de-al treilea film al zilei: Exploratorul, documentarul extrem de interesant despre viaţa lui Emil Racoviţă şi expediţia în Antarctica la bordul vasului Belgica (uite aşa am aflat că Racoviţă nu doar că era unul dintre cei mai apreciaţi biologi ai secolelor trecute, dar avea un umor absolut delicios şi un talent incredibil de a suprinde pe plăci fotografice sau în desene cele mai interesante momente ale celei dintâi expediţii antarctice a lumii). Am încheiat seara la un alt film din competiţie, A Hijacking, povestea capturării unui vas danez de către un grup de piraţi somalezi.

The Girl

În drum spre maratonul de filme de vineri am dat peste raiul iubitorilor de pâinici, covrigi bavarezi, croissante şi alte asemenea minunăţii: boutique-urile Panemar au înţesat oraşul, dar favoritul meu rămâne cel vis-à-vis de Cinema Victoria. Un espresso dublu, un croissant aburind cu ciocolată şi un sandwich fierbinte mai apoi am pornit către Cinema Florin Piersic să recuperez corigenţa de acasă: Poziţia copilului, filmul românesc câştigător la Berlin ne-a adus-o în sală, printre aplauze, şi pe minunata Luminiţa Gheorghiu. Repede-repejor a venit rândul, la Casa de Cultură a Studenţilor, şi documentarului Sound City, povestea legendarului studio de înregistrări omonim în care au lucrat printre alţii Nirvana, Metallica, Guns N’ Roses, Johnny Cash şi Rick Springfield. Noroc că-n Cluj străzile-s cochete şi distanţele mici între cinematografe, că iata-mă la nici jumătate de oră mai târziu la Love Building: debutul Iuliei Rugină, cu Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă în rolurile titulare, a umplut sala, a iscat multe-multe hohote de râs şi i-a adus pe scenă şi pe cei de la Grimus, într-un mini concert ad-hoc. Tot atunci am făcut cunoştintă cu cei 10 actori selecţionaţi în programul 10 pentru TIFF: printre ei, Nicoleta Lefter şi Călin Stanciu Jr., doi actori pe care i-ai remarcat cu siguranţă în Câtă speranţă, piesa bucureşteană a lui Radu Afrim şi în alte câteva producţii ale Teatrului Odeon. Pe străduţele pietonale din Centrul Vechi ne-am oprit la Bistro Viena, unde mi-am ostoit foamea cu bunătăţi ţărăneşti, bere rece şi un concert Digital Sushi în aer liber. Iar pe ringul de dans din Club Midi la concertul Robin and The Backstabbers s-a încheiat acea seară.

Sound City

Şi a venit rândul weekendului!

Sâmbăta n-a fost deloc leneşă şi asta pentru că am început-o cu o proiecţie maraton: Carlos, mini-seria câştigătoare anul acesta la Globurile de Aur, regizată de Olivier Assayas, cu Edgar Ramirez în rolul teroristului Carlos (câştigător al Premiului Cesar pentru interpretare), o peliculă care ne-a ţinut cu ochii aţintiţi către ecrane mai bine de cinci ore. Între o supă de vişine de-li-cioa-să şi o TIFF-onadă cu fructe de pădure la Casa TIFF am ocolit cu graţie şi ploaia de vară ce a adunat norii grămadă deasupra Clujului. Motiv numai bun de oprit şi pe terasa de la Doamna T., adorabilul loc ascuns de pe strada Napoca şi de încercat clătitele cu miere, măr şi scorţişoară şi cafeaua la nisip. După aşa un desfrâu, am zăbovit şi la ultimul film al serii, Simon Killer, o dramă plină de tensiune şi scene nerecomandate pudibonzilor.

Carlos

Ultima dimineaţă în inima urbei a debutat cu o plimbare liniştitoare pe aleile pietruite din Grădina Botanică şi cu un mic dejun cu omletă cu verdeţuri şi pâine proaspătă pe terasa însorită de la Corso. Şi s-a-ncheiat cu bagaje, biscuiţi cu ovăz şi voie bună în trenul ce mă poartă din nou alene spre Bucureşti, cu gândul că până la anul timpul va trece zburând.

Instantaneele celor cinci zile boeme la Cluj le găseşti în galeria foto. Şi nu uita să verifici şi lista câştigătorilor celei de-a douăsprezecea ediţii de TIFF!