Noul val de designeri: Cătălin Vălean

Este student în anul trei în cadrul Universităţii de Artă şi Design, Cluj-Napoca (la care adaugă un stagiu la Berlin), iar primele sale creaţii, din colecţia Tranziţii, sunt puse deja în vânzare la Galeria Designerilor Români din Cocor.

Care a fost prima piesă pe care ai imaginat-o?
Prima piesă imaginată care mi-a rămas în minte a fost o salopetă cu o singură bretea pe care doream să o port în prima zi de şcoală. Evident, acest lucru nu s-a materializat niciodată, dar prin urmare încă mai am o slăbiciune pentru salopete.

Când ai ştiut că o să devii designer?
Dorinta de a face o carieră în domeniul ăsta a existat tot timpul ascunsă undeva. Eu am fost copilul care desena non-stop, care avea preocupări relativ diferite faţă de cei de vârsta lui şi care nu-şi găsea locul nicăieri. A durat 20 de ani până mi-am găsit drumul şi mi-am făcut curaj să fac exact ceea ce vreau.

Care sunt temele pe care le urmăreşti?
Încerc să mă îndepărtez de un anume manierism atunci când creez ceva, de aceea nu am o temă pe care să o abordez în mod constant. De regulă mă atrage tot ce e atipic, inspiraţia mea variază în funcţie de starea mea emoţionala la momentul respectiv, se trage din artă, muzică, cinematografie, literatură, domenii pe care le asociez cu câte o experienţă personală. 

Care este mesajul pe care ai dorit să îl transmiţi?
Toate colecţiile mele au o încărcătura emoţională, iar mesajul îl transmit în aşa fel încât să poată fi interpretat într-un mod subiectiv, să ridice semne de întrebare, să stârnească reacţii de orice natură, fie pozitive sau negative, atât doar să nu se piardă în mediocritate.

Care e partea cea mai grea pentru un designer la început de drum?
Câştigarea încrederii în sine şi în viziunea proprie. Domeniul e unul dur, mulţi se pierd pe parcurs. Singura modalitate de a acumula experienţă e prin muncă. De exemplu, colectia „Tranziţii“ din cadrul concursului AtelierPerwoll a fost o provocare pentru mine datorită temei, „culori de înaltă ţinută“, eu fiind în general o persoană care are mari reţineri când vine vorba de paleta cromatică. Am ieşit din zona mea de confort şi am câştigat astfel concursul, urmând să transpun între 5-7 piese care momentan sunt puse în vânzare la Galeria Designerilor Români din Cocor. Ce a urmat după a fost obositor, dar extrem de satisfăcător. Lăsând la o parte rătăcirea mea prin Ferentari în căutarea firmei care face digital print, am avut ocazia să lucrez sub supravegherea unor oameni din domeniu pe care îi respect profesional, reuşind astfel să creez o colecţie de care să fiu mulţumit.

Cum ai reacţionat când ţi-ai văzut prima dată o piesă purtată de cineva?
Prima mea reacţie a fost: „Poţi mai mult.“ şi într-adevăr încetul cu încetul sunt din ce în ce mai mulţumit de creaţiile mele.

Ce piesă visezi să faci şi n-ai realizat-o încă?
Încă visez la salopeta cu o singură bretea, dar aştept momentul oportun.

Colecţia viitoare? Ce temă va avea, când va fi prezentată?
O să ma axez pe colecţia mea de licenţă, care va fi prezentată la Gala UAD, anul următor, în Cluj-Napoca. Mi-aş dori ca această colecţie să fie strict menswear.

Care e cuvântul care ar caracteriza creaţiile tale?
Contrast.
 

FLASH FASHION
Designerii care mă inspiră: Walter van Beirendonck, Rei Kawakubo, Ann Demeulemeester, Martin Margiela, Junya Watanabe.
DO: Un outfit ALL WHITE.
DON’T:  Nu pieselor mulate, mai mult oversize!
Orasul care te inspiră: Berlin.
Muza dintre staruri: Björk.
Casa de modă pentru care ai lucra: Comme des Garçons.

Foto: arhiva personală a invitatului

.