Cum a ajuns Instagram să conducă lumea

Emilia Barbu investighează fenomenul global care a transformat modul în care privim lumea – de la modă, la călătorii, relații sau job, Instagram schimbă jocul, one hashtag at a time.

În luna martie a acestui an, Netflix și Instagram anunțau o provocare demnă de cei mai buni grammasters, așa cum îi denumesc ei pe magicienii aplicației foto: două săptămâni de huzur în Europa și Orientul Mijlociu, pe platourile de filmare ale celor mai cunoscute producții originale Netflix, cu toate cheltuielile acoperite și un „bacșiș“ de 4 000 de dolari pentru toată distracția. Tot ce trebuia să faci era să urmărești profilul Netflix pe Instagram, să folosești hashtagul #grammasters3 pe trei dintre cele mai bune poze ale tale și eventual să te rogi ca zeii online-ului să îți zâmbească. Nu sună rău, nu? #yolo

Tot recent, BabyCenter publica lista cu cele mai populare nume de bebeluși pentru anul 2015, după un sondaj efectuat pe un eșantion de 300 000 de părinți care accesează site-ul american. Lux, Juno, Amaro sau Reyes au fost doar câteva dintre filtrele de Instagram care gângureau frumos din locurile fruntașe ale clasamentului. #instababy!

Ah, și să nu uităm nici de momentul în care termenul selfie a fost „încoronat“ de Oxford English Dictionary drept cuvântul anului în noiembrie 2013, fiind în același timp și cel mai popular subiect pe Instagram. #throwbackthursday

#așaîncepe

Instagram a făcut ochi pe 6 octombrie 2010, în San Francisco, fiind creat de americanul Kevin Systrom și brazilianul Mike Krieger, antreprenori cu ștate vechi în lumea programatorilor. Cei doi au pornit în această aventură dintr-o pasiune comună pentru fotografie, dar și din dorința de a putea împărtăși instantanee de viață, în timp real și fără prea mare efort. Dacă până nu demult aveai nevoie de un aparat profesionist ca să poți surprinde cum se cuvine astfel de momente, evoluția foarte rapidă a camerelor telefoanelor mobile a schimbat jocul. Mai rămânea doar să scapi de aerul comun al pozelor și de procesul greoi de a le posta mai departe pe platforme sau rețele sociale. În acest moment al povești a intrat în joc Instagram: cu filtrele sale artsy și postarea aproape instantanee pe Facebook, Flickr sau Twitter, această nouă rețea a schimbat complet regulile jocului.

De ce Instagram? Ei bine, numele platformei vine dintr-o combinație nostalgică: în copilărie, cei doi creatori ai platformei erau fascinați de aparatele foto instant, iar ei își doreau ca aceste poze să circule ca niște telegrame între oameni. Deviza lor constă în surprinderea și împărtășirea momentelor din viața fiecăruia: o lume din ce în ce mai conectată prin intermediul acestor instantanee. Imaginația clar nu le-a jucat feste, pentru că astăzi Instagram este disponibil în 25 de limbi, lăudându-se cu peste 400 de milioane de utilizatori lunar, 75 de milioane de utilizatori zilnici și peste 60 de milioane de fotografii postate în fiecare zi.

Screen Shot 2016-03-28 at 16.13.51

#goals

Drumul de la lansare până la aceste cifre a fost unul, cum altfel, decât fulgerător, Instagram fiind unul dintre serviciile cu cea mai rapidă dezvoltare din zilele noastre. Totul s-a întâmplat cam cât ai zice hashtag. Că veni vorba, hashtag-ul a fost introdus în ianuarie 2011 pentru a ajuta utilizatorii să găsească fotografii și fotografi deopotrivă, contribuind astfel la o „piscină“ globală de poze organizate frumos după un element: #; același principiu ca cel de la Twitter, doar că adaptat și îmbunătățit cu un RSS Feed prin care poți să urmărești mai ușor subiectele preferate.

În primăvara anului următor subiectul care acapara feed-uri de pretutindeni era vestea achiziționării aplicației de către Facebook pentru aproximativ un miliard de dolari în lichidități și acțiuni, Instagram urmând să își păstreze independența managerială. Jumătate de an mai târziu, Instagram trecea printr-un moment mai puțin demn de o supernovă, atunci când și-a actualizat Termenii și condițiile de folosire, specificând că își arogă dreptul de a putea vinde orice fotografie unei terțe părți, fără a notifica sau recompensa utilizatorul căruia îi aparține. Reacțiile nu au întârziat să apară: una dintre cele mai critice voci fiind cea a lui Kim Kardashian, la vremea respectivă cel mai urmărit utilizator Instagram, cu peste 5.700.000 de followers, care amenința să părăsească aplicația dacă aceasta din urmă nu își revizuia termenii. Presiunea pusă de utilizatori, de la celebrități la trusturi media sau avocați a dat în cele din urmă roade și Instagram a revenit asupra deciziei. Toate bune și frumoase, pentru că în 2013, de exemplu, aplicația înregistra o creștere de 23% în utilizatori activi, față de doar 3% bifați de compania părinte, Facebook. They #growupsofast!

Continuarea firească? Publicitate plătită, #ofc! În 2013, Emily White, mâna dreaptă a directorului general Instagram, anunța o nouă eră pentru relația dintre branduri și aplicația mobilă. Tot ea discuta într-un interviu acordat pentru WWD – Women’s Wear Daily despre noua dinamică generată de Instagram: la prezentările de modă telefoanele au luat treptat locul aparatelor greoaie, utilizatorii surprind detalii de atmosferă, iar clipurile sunt încărcate instantaneu, contribuind la o democratizare a modei. E ca și când ai fi acolo, în primul rând, doar că fără să te mai dai jos din pat. De la concursuri la feedback instantaneu, aplicația a schimbat treptat jocul și a dus relația brand-client la un cu totul alt nivel, contribuind la un dialog constant, în timp real. Așa se face că primul client de publicitate oficial pe Instagram a fost designerul Michael Kors. #Coincidence? I think not.

Schimbările au continuat și în anul 2015, când s-a realizat trecerea de la încadrarea sub formă de pătrat – o trăsătură definitorie a aplicației – la varianta 7.5, în care utilizatorii pot posta poze în orice proporție. La scurt timp după, s-a lansat și Boomerang, o aplicație conexă prin care poți crea un clip fără sonor realizat din 5 poze consecutive, clip care se derulează într-un loop continuu, Instagram intrând astfel și în „hora“ gif-urilor homemade. Tot în 2015, Instagram ieșea pe primul loc în Topul celor mai bune 100 de aplicații pentru iPhone din toate timpurile, top realizat de Mashable, fiind totodată încoronat drept „una dintre cele mai influente rețele sociale din lume“. Oare acesta ar fi fost răspunsul lui Kevin și al lui Mike la clasica întrebare „Unde se văd peste cinci ani“?

Screen Shot 2016-03-28 at 16.13.25

#instafashion

Relația dintre Instagram și lumea modei avea să devină cu adevărat oficială în vara anului 2015, când aplicația a recrutat-o pe Eva Chen, fost redactor-șef al revistei Lucky, să conducă departamentul de parteneriate în lumea modei, scopul ei fiind acela de a găsi noi modalități de a spune povești despre modă, după cum afirma într-un interviu acordat site-ului Mashable. Acest mariaj între cele două lumi venea ca o confirmare a direcției adoptate de Instagram, în dorința sa de a se alia cu industria multi-miliardară a modei, pe care deja o modela printr-o prezență accesibilă tuturor. De la fotomodele, la designeri, branduri de beauty, bloggeri de streetstyle sau show-uri live, Instagram has it all. #youseeityouwantit

Alături de Eva Chen, un alt exemplu înfloritor din domeniu este Danielle Bernstein, bloggerul de fashion din spatele @weworewhat, care, la cei 22 de ani ai săi numără peste 1.400.000 de followers pe Instagram și un rate card (n.red.: onorariu) care pornește undeva de la 5.000 de dolari și se încheie pe la 15.000 de dolari pentru o singură postare, după cum declara anul trecut într-un interviu pentru ediția americană a Harper’s Bazaar. De la cadouri trimise de branduri, la contracte de exclusivitate, în spatele hashtag-urilor se duc negocieri dure între celebritățile Instagramului și brandurile care au ajuns să cheltuiască o sumă estimată undeva la peste un miliard de dolari anual în publicitate. Și Bernstein încă nici nu a ajuns în Olimpul Instagramului, unde vedete precum Cara Delevigne sau Kendall Jenner, cu 28 de milioane de followers, respectiv peste 50 de milioane, discută de sume care ajung și la 100.000 de dolari pentru, să zicem, un instantaneu lângă piscină, în lenjerie Calvin Klein. Singura condiție? Fotografiile surprinse trebuie să se conformeze filozofiei Instagram: oricât timp și resurse ar fi investite în crearea imaginii, ea trebuie să dea acea iluzie de apropiere cu utilizatorul.

Apropo de iluzii, într-un alt spectru o avem pe Essena O’Neill, adolescenta fotomodel din Australia care număra peste jumătate de milion de followers și care ștergea totul cu buretele în toamna anului trecut. Essena renunța la Instagram, nu înainte însă de a schimba descrierile unora dintre cele mai apreciate poze ale ei, cu unele mult mai realiste – cât machiaj era inclus, câte încercări, câți nervi și, mai ales, câte complexe și probleme se adunau în spatele fotografiilor care te lăsau să tragi cu ochiul la o lume aparent perfectă. Și da, și ea făcea câteva mii de dolari australieni pe o postare. #sorrynotsorry

În aceeași notă, fotomodelul britanic Stina Sanders se hotăra anul trecut să facă un experiment și să schimbe foaia: să posteze poze fără filtru cu ea nemachiată, surprinzând aspecte cotidiene din viața ei fără să încerce să le înfrumusețeze. Rezultatul? Niște mii de followers duși pe apele sâmbetei, însă mult mai multă comunicare și implicare din partea celor care puteau empatiza cu această față necosmetizată a lucrurilor. #nofilter

Naturală său nu, Kendall Jenner a devenit anul trecut noua ambasadoare Estée Lauder – ea apare în campaniile digitale, TV și print, pentru noul parfum Modern Muse – Le Rouge. Campania este însoțită de sloganul „Be daring. Be an inspiration” (n.red.: Fii îndrăzneață! Fii inspirațională!) și însăși președinta Estée Lauder, Jane Hertzmark Hudis, declara despre Kendall Jenner că este „the ultimate instagirl” (n.red.: cea mai de seamă reprezentantă a culturii Instagram) și că brandul este foarte încântat de colaborarea cu ea mai ales că, prin această alăturare, Estée Lauder ajungea la milioane de tinere din întreaga lume – mai precis la peste 50 de milioane de followers, cât numără Kendall Jenner în prezent. O nouă ambasadoare, un nou tip de public pentru un brand considerat a fi clasic, chiar conservator până acum. Kendall, you’re a #modernmuse, indeed!

#goinglocal

Succesul înregistrat de Instagram a făcut valuri și pe plan local, unde o serie de digital influencers s-au remarcat în domenii ca beauty și fashion, ilustrație sau călătorii. De la vizita lui Jeffrey Gerson (community manager la Instagram) în Transilvania, primit fiind de Lavinia Cernău – urmărită de peste 120 000 de oameni și colaboratoare a Condé Nast Traveller, la colaborările Irinei Andreea Popescu (peste 34 000 de followers) cu Condé Nast Traveller și The Guardian (pentru seria Guardian Cities), poveștile de succes ale instagrammerilor din România se îmbogățesc pe zi ce trece și dau contur unui vis care devine din ce în ce mai palpabil.

Despre acest vis am stat de vorbă cu Janina Nectara (@fashionavecpassion), Cătălina Grama (@catalinagrama_gramaldy) și cu Silvia Postolatiev (@postolatieva).
Janina Nectara, fondatoarea site-ului Fashion avec Passion, și-a creat contul de îndată ce s-a lansat aplicația și dacă la început lucrurile mergeau de la sine, numărul utilizatorilor fiind încă destul de mic, pe măsură ce aplicația creștea în popularitate, și exigențele treceau la un alt nivel. Când brandurile au început să îi propună proiecte care să implice și contul Instagram, Janina a hotărât să se concentreze mai mult în această direcție, @fashionavecpassion devenind unul dintre puținele conturi personale din România urmărite de branduri precum Roberto Cavalli, Casadei sau Cesare Paciotti. Colaborarea sa cu Vogue Turcia sau evenimentele exclusiviste realizate de branduri precum Dolce&Gabanna sau Armani la care a fost invitată în calitate de blogger au contribuit la rândul lor la creșterea contului său de Instagram. În ceea ce privește monetizarea contului, Janina subliniază o creștere fulminantă: „Astăzi, un blogger de modă bine cotat poate câștiga oriunde între 5 000 și 25 000 de dolari pentru o singură postare pe Instagram, față de anul trecut, când tarifele erau situate undeva între 1 000 și 5 000 de dolari. (…) Trăim vremuri fascinante în care oricine își poate face un site, oricine își poate face un cont de Twitter, Snapchat sau Instagram. Oricine pleacă de la aceeași linie de start!“, spune Janina.

IMG_6948

Cătălina Grama sau #PoshMommy, alterego-ul ei pe Instagram, și-a făcut contul de Instagram acum patru ani, considerând că „pentru cei pasionați de modă acesta este locul cel mai potrivit pentru a se exprima“. Dacă ar fi să facă un „Instaghid“, crezul Cătălinei este că „fanii vin atâta timp cât le oferi ceva ce le place și dacă aveți pasiuni comune (..). Ideal ar fi „să postezi numai atunci când ești sigur că ai o fotografie care merită privită, dar, în același timp, să postezi și destul de des pentru ca cei ce te urmăresc să primească ceva de la tine zilnic (…). Eu una m-am atașat de câțiva bloggeri și abia aștept să îmi spună povestea lor din ziua respectivă.“ Cât despre monetizarea postărilor, #PoshMommy crede că „Instagram poate deveni un job de zi cu zi căruia trebuie să te dedici. Însă așteptările trebuie să fie realiste. (…) Instagram poate fi un job full time în condițiile în care ești un blogger mare și platformele tale de social media sunt recunoscute și căutate.“ Pentru Cătălina, aplicația este un simbol pentru tot ce este „fashion, cool, deștept, rapid, artistic, instant, #InstaEverything!“

Silvia Postolatiev a pornit aventura pe Instagram în 2012, iar „faptul că era o aplicație simplă, ușor de utilizat și care prindea tot mai mult și în România“ au fost argumentele care au cucerit-o, alături de posibilitatea editărilor prin intermediul filtrelor variate. Silvia a mizat pe o abordare de tipul streetstyle, iar preluarea fotografiilor sale de profiluri cu mulți followers i-a crescut vizibilitatea propriului cont, ajutată fiind și de utilizarea conștiincioasă a hashtag-urilor potrivite. Dacă ar fi să facă un top, Silvia declară că „ mici momente de împlinire au apărut la atingerea pragurilor de 10 000 de followers și 50 000 de followers. Un alt moment care m-a făcut să realizez importanța și valoarea Instagramului a fost atunci când anumite branduri au fost interesate să colaborăm pe această platformă“.

Posesoarea site-ului Postolatieva.com crede în echilibru și constanță, mai ales atunci când vine vorba de free vs. sponsored content (n.red.: conținut gratis vs. postări plătite), este îndrăgostită de aplicația #VSCO și susține mai în glumă, mai în serios, că i-a schimbat viața, permițându-i să editeze imaginile „la un alt nivel. Între timp am renunțat la filtrele încărcate și am ales calea minimalistă. Mai recomand și aplicații ca Snapseed, FaceTune, Over sau Boomerang. Însă primul cuvânt pe care îl asociez direct cu Instagramul este hashtag-ul și puterea acestuia.”

#makeitrain

Puterea Instagramului este într-adevăr uriașă, și pentru că o aplicație nu vine niciodată singură, succesul lui rapid a dus la apariția unor aplicații create special pentru monetizarea postărilor. Takumi, de exemplu, conectează brandurile cu așa numiții influenceri, iar dacă ai un minimum de 1 000 de followers pe Instagram, poți să te înscrii pe aplicație, să verifici ce campanii au brandurile și să te înscrii la cele care ți se potrivesc. Snapfluence funcționează pe același principiu, însă duce lucrurile la următorul nivel, utilizatorii fiind numiți „ambasadori“, iar selecția acestora fiind mai riguroasă, în funcție de calitatea conținutului și de nivelul de interacțiune cu fanii lor. Pe lângă criteriile acestea se mai adaugă și compatibilitatea cu brandul, așa că nu ești acceptat automat, ci doar după ce Snapchat analizează toate aceste variabile. Instabrand se alătură jucătorilor mari în liga aplicațiilor de monetizare, promițând, de asemenea, să conecteze influenceri și branduri compatibile și să creeze astfel fundalul pentru campanii organice pe Instagram, cerându-le potențialilor utilizatori un minimum de 10 000 de followers și 1 000 de like-uri pentru postare, ca să poată fi considerați eligibili.

Screen Shot 2016-03-28 at 16.29.57

Însă apariția acestor aplicații vine la pachet și cu un risc: însăși calitățile pentru care este apreciat Instagram pot fi amenințate de un exces de conținut promoțional și de o creștere falsă a vizibilității conturilor. Dacă un număr din ce în ce mai mare de utilizatori este tentat să își monetizeze contul de Instagram (iar tentația este mare, să recunoaștem), feed-ul fiecăruia dintre noi s-ar putea transforma într-un șir nesfârșit de reclame, iar acele momente de viață pe care mizează Instagram ar ajunge să arate din ce în ce mai mult cu niște mici pauze publicitare. Așadar provocarea, deopotrivă pentru ultilizatorii platformei cât și pentru creatorii platformei, este să reușească să mențină un echilibru, păstrându-și calitățile și promisiunea spontaneității cu care a atras o comunitate atât de mare de utilizatori, și în același timp să ofere și un spațiu corespunzător brandurilor. #balanceiseverything

#shootfromtheheart

Despre echilibru vorbea și Richard Koci Hernandez (@koci), unul dintre cei mai urmăriți fotografi profesioniști de pe Instagram și jurnalist multimedia cu multe premii în palmares, care, în toamna anului trecut, intra pe scena conferinței The Power of Storytelling susținând că nu este nimic mai mult decât un tip care deține un telefon. Koci face de ceva timp poze numai și numai cu telefonul, iar contul său de Instagram este o poveste spusă cu atenție celor peste 240 000 de oameni care îl urmăresc. La conferință, Hernandez a rugat întreg auditoriul să scoată telefoanele, să facă o poză care să nu fie cu ei înșiși, și apoi să dea telefonul persoanei din dreapta, un experiment menit să puncteze atașamentul fiecăruia dintre noi față de „cutiuța“ personală.

Trăim în vremuri absolut spectaculoase, în care o aplicație de telefon, precum Instagramul, generează enorm de mult conținut, schimbă vieți, creează celebrități și înlocuiește slujbe. Accesul rapid la informație, capacitatea de a captiva un public extrem de numeros, doar prin a face niște poze cu telefonul și a le posta rapid pe Instagram sunt lucruri pe cât de minunate, pe atât de puternice, însă la sfârșitul zilei noi decidem cum să folosim aceste unelte, cum să influențăm sau cum să ne inspirăm. Instagram a pornit de la ideea de a spune povești și tocmai această capacitate de a sintetiza și de a împărtăși frânturi de viață a făcut ca o aplicație să reușească să influențeze societatea și viața de zi cu zi a atâtor oameni, într-un mod în care puțini și-ar fi putut imagina în urmă cu 10 ani. Cu toții avem o poveste de spus, de fotografiat, de editat, de împărtășit, de comentat, iar Instagram a oferit terenul de joacă perfect pentru toate acestea. Și pentru ca acea poveste să fie spusă ca la carte, ascultați-l pe același Koci Hernandez: „Observați lucrurile din jurul vostru. Nu priviți viața așa cum vă uitați pe Internet. Uitați-vă la oameni (…) Uitați-vă îndelung la lucrurile care vă interesează. Scrutați lumea cu atenție.“ #shootfromtheheart.

Foto: Yannis Vlamos

roxana.cornac
roxana.cornac@glamour.ro