Alimentele care îţi fac rău

Ca să parafrazăm o vorbă mai veche, ce este bun e „ilegal, imoral sau… intolerat de organism“. Ai avut vreodată impresia că, deşi erau delicioase şi le consumai în mod obişnuit, unele alimente nu erau făcute pentru tine?

 

Ca să parafrazăm o vorbă mai veche, ce este bun e „ilegal, imoral sau… intolerat de organism“. Ai avut vreodată impresia că, deşi erau delicioase şi le consumai în mod obişnuit, unele alimente nu erau făcute pentru tine?

Îmi aduc aminte şi acum: eram într-o vacanţă în Italia când, la câteva ore după o porţie copioasă de bruschete cu roşii şi ceapă am început să simt că îmi ard obrajii şi că stomacul mi se strânge în nişte spasme înfiorătoare. În acel moment mi-aş fi dorit să fi sărit peste prânz, măcar o dată în acea vacanţă. Câteva săptămâni mai târziu am realizat că de fapt, organismul meu nu tolerează prea bine ceapa şi, după alte câteva tentative de acest fel, am început să elimin alimentul din meniul meu. Aşa am învăţat că, pe lângă „clasicele“ alergii pe care le poţi avea la polen, nuci etc (soldate cu zile de repaos la pat), există şi situaţiile de intoleranţă alimentară. „Sunt chestiuni diferite. Diagnosticul de intoleranţă este destul de dificil de stabilit, mai greu ca în cazul unei alergii, pentru că manifestările pot fi întârziate sau pot să depindă de doză. Există şi situaţia în care substanţa la care ai intoleranţă se întâlneşte în multe produse şi atunci e greu să îi dai de urmă“, explică Corina-Aurelia Zugravu, specialist nutriţie, lector la Universitatea Carol Davila.

Primele semne…

La mine intoleranţa la ceapă s-a lăsat cu greaţă acută şi spasme. Colegei mele îi apar afte dureroase după orice masă care conţine produse lactate. Iar o prietenă nu poate gusta din pâine cu gluten fără să-i apară pe gât tot felul de pete roşii. Dar cum se mai manifestă intoleranţele alimentare? „Mâncarea din ce în ce mai prelucrată şi mai complexă, bogată în tot felul de aditivi meniţi să o conserve mai bine şi să o facă mai apetisantă pare a sta la originea înmulţirii intoleranţelor din ultimii ani. Manifestările iniţiale pot fi extrem de diverse: digestive (diaree, constipaţie, crampe, sindrom de intestin iritabil, balonare), respiratorii (rinită, sinuzită, astm, tuse iritativă), cutanate (erupţii, prurit, urticarie, ecezeme etc)“, spune specialistul în nutriţie Corina-Aurelia Zugravu.

Cum evităm problemele?

De cele mai multe ori, reuşim, prin eliminare, să identificăm acele ingrediente care ne fac rău. „De bază rămâne dieta de eliminare, care scoate din alimentaţie, pe rând, alimentele sau componentele bănuite a sta la originea bolii. Când acestea sunt reintroduse în alimentaţie şi avem reacţii neplăcute, putem suspecta acel aliment ca fiind intolerat de către organism“, arată doctorul Corina-Aurelia Zugravu. Şi totuşi, ce faci atunci când ţie îţi place să guşti din brânzeturile franţuzeşti, dar orice înghiţitură o plăteşti cu afte dureroase? „După identificarea alimentelor vinovate se trece de obicei la eliminarea sau reducerea lor drastică din dietă. Există alternative ca folosirea de enzime digestive, însă cu efecte diferite în funcţie de persoană şi de aliment. Gătirea şi procesarea optimă poate fi şi ea o metodă eficientă, eliminând măcar o parte importantă din substanţele cauzatoare. De exemplu, intoleranţa la lactoză poate fi uneori ocolită prin consumul de iaurt în locul laptelui dulce“, spune consultantul în nutriţie Cristian Mărgărit.

Cele mai des întâlnite intoleranţe

„Cele mai frecvente intoleranţe sunt cele la alimentele consumate în cantităţi mari: grâu/gluten, lapte (caseină, lactoză), albuşul de ou, arahide, soia ori alte leguminoase. Mai rar întâlnim intoleranţe la fructele de pădure, nuci sau diverse seminţe“, spune consultantul în nutriţie şi fitness Cristian Mărgărit. 

Cu ce înlocuim alimentele „vinovate“?

O alimentaţie echilibrată ar trebui, măcar teoretic, să includă alimente din care să îţi poţi lua dozele zilnice necesare de calciu, fier, grăsimi. Ce te faci dacă lista ingredientelor pe care poţi să le consumi e din ce în ce mai scurtă? „Există suficiente alternative. De exemplu, în loc de grâu poţi mânca mei, porumb, orez brun, hrişca, quinoa. Laptele este oricum destinat copiilor, deci înlocuirea sa la vârsta adultă nu este necesară, alternativele de tip lapte de migdale sau lapte de orez fiind esenţial diferite din punct de vedere nutritiv. Grăsimi sănătoase (în locul oleaginoaselor) putem găsi şi în produse de origine animală, peşte oceanic, ouă sau avocado, nucă de cocos“, spune consultantul în nutriţie. Pe de altă parte, spune Corina-Aurelia Zugravu, „multe persoane riscă să renunţe la nutrienţi esenţiali încercând să evite alimente despre care au impresia că le fac rău. Şi asta mai ales pentru că, aşa cum spuneam, diagnosticarea cu precizie a substanţei cauzatoare este destul de dificilă. Chiar şi dacă reuşim să avem un diagnostic exact, regimul adecvat poate fi dificil de urmat. De exemplu, intoleranţa la lactoză îi face pe mulţi să renunţe complet la produse lactate, ceea ce duce la carenţe de calciu. Sau intoleranţa la gluten ne obligă să renunţăm la toate produsele ceraliere pe bază de grâu, dificil în cultura românească“. Prin urmare, nu ignoraţi semnalele organismului care încearcă să vă spună că unele alimente nu vă fac bine. Încercaţi să nu abuzaţi de ele şi, dacă simptomele de rău se agravează, cereţi sfatul avizat al unui medic.

Foto: Gourmet/Yanes,Romulo A, CN Digital Studio