moda sustenabila 1

Moda sustenabilă, între mit și realitate: cum ajuți mediul înconjurător fără să renunţi la stilul tău

Dacă până acum credeai că moda prietenoasă cu mediul trebuie să fie automat și plictisitoare, avem vești bune pentru tine. Din ce în ce mai mulți designeri s-au decis să-ți ofere o experiență high-fashion, guilt free.

Chemi un taxi ecologic în centru. Simpla putere a uleiului vegetal reciclat din deșeuri te propulsează până în fața unui depozit, nu – de fapt ajungi la o fabrică de textile recuperate. Acoperișul e tot numai din panouri solare. Simți în aer mireasma de busuioc biodinamic și de roșii aeroponice.

Un ospătar îți oferă o kombucha făcută în casă, într-un pahar de martini. În dreapta ta Leonardo DiCaprio glumește cu Elon Musk. Marion Cotillard trece plutind într-o rochie Reformation drapată, cu flori și aer franțuzesc. De partea cealaltă a terasei, Giselle, într-o rochie upcycled couture Viktor & Rolf, e prinsă într-o conversație cu Jane Goodall care gesticulează emfatic cu un tempura vegan. Între timp Emma Watson își aranjează rochia din materiale provenite din surse etice, ușor nelalocul ei, într-un colț.

Bine ai venit la petrecerea total inventată dar nu și total implauzibilă a modei sustenabile! (Probabil că singura parte neplauzibilă e cea despre Emma Watson fiind nelalocul ei.) Pare că moda dotată cu o oarecare conștiință nu se rezumă doar la rochii-sac triste și fuste mini din genele căzute în mod natural  animalelor salvate de la circ. Din contră, a devenit chiar foarte chic! H&M creează colecții din materiale reciclate, precum deșeurile de pe malurile apei.

moda sustenabila 2

Levi’s investighează câtă apă „intră” într-o pereche de blugi 501 (3.785 de litri într-o viață de la creație, la purtat și spălat). Emma Watson apare super-la-locul-ei pe covorul roșu, purtând un costum Calvin Klein realizat aproape integral din sticle de plastic reciclate.

În ziua de azi moda sustenabilă e bine gândită, realizată la nivel înalt și deci elegantă. Dacă lumea modei reflectă momentul în care ne aflăm ca societate – flori pentru mișcarea anti-război a anilor ’60, umeri lați pentru opulența anilor ’80, ar părea că ultimul an aduce cu sine fibra textilă reciclată.

Pentru că acesta este punctul în care ne aflăm: în timp ce Casa Albă neagă încălzirea globală, oamenii de știință își ies din minți văzând cum dioxidul de carbon, metanul și alte gaze specifice efectului de seră storc practic viața planetei într-un ritm mult mai rapid decât era prevăzut. Iar răspunsul general nu întârzie să apară. Ne interesăm de unde provine cafeaua pe care o bem. Ne interesăm de unde provine lemnul recuperat. Și, din ce în ce mai mult, ne interesăm de unde ne vin hainele.

Piesele create în mod responsabil reprezintă răspunsul deopotrivă emoțional și practic al unei industrii care, ca să fim sinceri până la capăt, a generat o mare parte din problemă. Pe lângă vopseaua scursă în sursele de apă, vorbim despre consumul de apă (este nevoie de aproape 2.698 litri de apă pentru realizarea unui singur tricou de bumbac), despre pesticidele utilizate în cultivarea bumbacului, petrolul folosit în realizarea poliesterului, defrișările din spatele vâscozei, iar lista poate continua. Industria modei a jucat un rol important în distrugerea sistematică a mediului, dar există o rază de speranță. O rază sexy, superbă, cu tăietură înaltă.

Pentru această rază ar trebui să-i mulțumim Stellei McCartney care ne-a învățat că moda ecologică nu este o contradicție în termeni: în 2001, când majoritatea dintre noi încă încerca să afle ce înseamnă un OMG, McCartney prezenta prima sa colecție vegană la Săptămâna Modei de la Paris. Desigur că nu vei da peste piele, blană sau pene în niciuna din creațiile care-i poartă semnătura, dar – și în asta stă geniul său – nici că vei putea distinge între materialele ei și cele folosite de alte mari case de modă.

Nu sablează blugii pentru look-ul prespălat (procedura a fost corelată cu probleme pulmonare în rândul muncitorilor din fabrici) și este membră a Ethical Trading Initiative (Inițiativa pentru un comerț etic), alianță ce promovează egalitatea și drepturile muncitorilor. Stella McCartney se angajează acum să devină și o companie cu zero defrișări, în condițiile în care aproximativ o treime din vâscoză este obținută din celuloza dizolvată din păduri pe cale de dispariție.

2.698: cantitatea de litri de apă necesară pentru realizarea unui singur tricou de bumbac.

Și dacă McCartney este conducătoarea incontestabilă a modei eco, atunci Reformation este the It girl. Ai văzut deja rochiile super decupate pe toate Taylor Swift-urile și Karlie Kloss-urile lumii. Compania îți permite, prin programul „RefScale”, să vezi amprenta de mediu a fiecărui produs în parte.

Tocmai ca să te simți mai bine că acea rochie căzută pe umeri a economisit aproape 12 kilograme de dioxid de carbon, peste 2.500 de litri de apă și 14 kilograme de deșeuri (în comparație cu rochii asemănătoare produse de companii convenționale). Adaugă-i pe listă și pe Alabama Chanin pentru tricouri și trenciuri, pe Mara Hoffman pentru haine care te fac să îți dorești să fi locuit în St. Tropez și rezultă un trend care nu are nimic de-a face cu croiala.

Moda sustenabilă a oferit misiunii de salvare a lumii aerul glamour care îi lipsea.

„Atunci când am început nu mă interesa de unde provenea lâna noastră”, afirmă Julie Rubiner, managerul de design pentru pulovere la Eileen Fisher, o companie care, chiar dacă nu se situează în vârful modei de lux, a devenit încet și sigur una dintre cele mai responsabile. Lucru care în ziua de azi s-ar putea să conteze mai mult pentru un client. „Vine însă un moment în care nu mai vrei să faci parte dintr-un lanț tipic de aprovizionare.

Vrei ca următorii 30 de ani ai companiei să aibă un impact mai mic asupra planetei față de primii 30.” Zilele acestea parte din slujba lui Rubiner presupune găsirea de surse responsabile pentru fibre de lână, în locuri ca Italia sau Peru (cu ani în urmă, Eileen Fisher a aflat cum sunt tratați iepurii în fermele pentru angora din China și a încetat să mai folosească acest tip de lână).

Linda Balti, fondatoarea Amour Vert, are o abordare creativă pentru practici sustenabile: compania sa are un acord de împărțire a resurselor cu o altă companie care se asigură că nu sunt camioane goale pe drumuri. „Companiile care își definesc și declară cu sinceritate atât politicile sustenabile, cât și provocările ridicate de acestea, tind să aibă mai mult succes în acest parcurs”, afirmă Jason Kibbey, CEO al Sustainable Apparel Coalition (Coaliția pentru îmbrăcăminte sustenabilă), o companie non-profit din San Francisco care ajută firmele din lumea modei să devină mai responsabile.

Și poate că, pentru moment, Stella McCartney care susține că aproximativ 53% din producția sa pentru femei este sustenabilă, nu reprezintă regula. Același lucru se poate spune și despre Patagonia, care donează 1% din vânzările sale grupurilor care luptă pentru mediu. Dar în același timp, nu mai sunt nici excepția.

De Loren Savini, traducere și adaptare de Emilia Barbu, fotografii de Colin Leaman

roxana.cornac
roxana.cornac@glamour.ro