Patricia Clarkson despre „Sharp Objects” (HBO): „E un serial foarte întunecat, iar întunecat e un cuvânt prea blând”

Sharp Objects / Obiecte ascuțite, serialul original HBO bazat pe romanul scris de Gillian Flynn, va avea premiera luni, 9 iulie, la HBO și HBO GO. Află totul despre rolul ei sfâșietor și relația pe care o are cu propriul personaj, chiar de la Patricia Clarkson, actrița care o interpretează pe Adora, mama Camillei. 

Î: Ce te-a atras la acest show și la rolul Adora?

PC: Am jucat-o pe Blanche DuBois la Kennedy Center și acest rol m-a adus cel mai aproape de acea tonalitate, acel timbru, acea voce, acea viață emoțională sfâșietoare, față de orice alte roluri de până acum – nu exista nicio relaxare la orizont atunci când interpretam acest personaj, mai ales pentru ultimele trei episoade. Și am stat acolo, făcând asta timp de cinci luni. Am avut pauze, desigur, nu apar în fiecare secvență. Dar nu am putut să plec; nu puteam să mă întorc la New York încă fiind Adora. Și aveam aceste gheare lungi, aceste unghii nebunești ca Adora. Nu știu dacă le-ai observat, pentru că sunt lăcuite neutru acum. Când nu filmam, trebuia pur și simplu să iau loc, și asta mă ajuta, pentru că mi-era mai simplu să mă gândesc ce urma și încotro mă îndreptam.

Î: Crezi că nu voiai să o iei acasă cu tine?

PC: Nu voiam. Nu o voiam pe Adora în casa mea. A fost destul de rău când câinele meu a trebuit să aibă de-a face cu personajul, dar și prietenii mei cei mai dragi care au venit să mă viziteze.

Î: Este un personaj extraordinar.

PC: Și Jean-Marc Vallée a înțeles-o. E un regizor uimitor și simte pulsul fiecărui personaj în interiorul lui. Dar pe Adora, o știa. Acesta este un serial foarte întunecat – întunecat e un cuvânt prea blând –, dar este o călătorie întunecată. Aceste femei tragic vătămate care poate chiar ar fi putut avea această viață extraordinară împreună, dacă n-ar fi avut nevoie de… droguri sau terapie.

Patricia Clarkson despre „Sharp Objects” (HBO): „E un serial foarte întunecat, iar întunecat e un cuvânt prea blând”
Patricia Clarkson despre „Sharp Objects” (HBO): „E un serial foarte întunecat, iar întunecat e un cuvânt prea blând”

Î: Cunoșteai cartea înainte să ți se ofere rolul?

PC: Nu, citisem doar Gone Girl/ Fata dispărută, și când am avut interviul, când mi s-a oferit rolul, am zis că vreau să vorbesc cu Gillian. Când am vorbit cu Gillian, i-am zis că nu am citit cartea, și ea a spus foarte bine. Nici să nu faci asta. I-a plăcut ideea că nu aveam nicio prejudecată față de Adora, ceea ce orice cititor al cărții ar fi avut. Și apoi, până la finalul episodul opt, au existat momente când mă uitam prin carte sau Amy mă întreba: ai văzut momentul acesta în carte? Dar eu încercam să nu compar cartea cu seria, pentru că de multe ori este o problemă destul de mare pentru scenariști să concureze cu o operă încheiată. Deci, au existat câteva momente în care ne-am întors la carte, dar eu abia acum mă gândesc să o citesc în întregime. Îi înțeleg pe oamenii care mă opresc acum pe stradă și îmi spun: „Am văzut că o joci pe Adora în Obiecte ascuțite?!” Și eu răspund „Da, da, într-adevăr”. Ce este bine la aceste momente este că nu am intrat în rol fiind defensivă. Nu am avut absolut nicio armură. Eram lipsită de apărare. Pur și simplu mi s-a părut că era frumoasă și delicată, cumva ca o lebădă – o mamă frumoasă care își iubește copiii, poate nevrotică pe alocuri, dar până la urmă este doamna din acel orășel și are particularitățile ei. Adică, știam că urmează lucruri mai întunecate dar nu le știam pe toate, pentru că văzusem doar trei sau patru scenarii înainte să începem. Deci nu aveam nimic la care să mă raportez vizual. Înțelegeam auditiv, dar am luat din conversație doar ce am vrut. Așa cum facem de obicei, noi oamenii. Și lucrul ăsta e ceea ce ne ține în viață.

Î: A fost un șoc atunci când ai citit acele ultime scenarii?

PC: O, da! Da, da, da. Odată ce întunecimea reală, profundă a personajului s-a ivit, a trebuit să-mi dau seama că nu interpretam personajul pe care credeam că îl interpretez. A trebuit să plonjez, a trebuit să mă duc în locuri care sunt dureroase, foarte dureroase. Și gândul meu a fost: Dumnezeule! Dar e o distribuție întreagă de oameni foarte foarte răniți și distruși. Așa că nu am fost singură în asta – eram cu toții în călătoria spre iad. Și lucram cu unii dintre cei mai buni actori din industrie, coordonați de acest regizor remarcabil. Ai acești producători grozavi. Aveam producători uimitori care lucrau la proiect. Și HBO este minunat, în sensul că nu intervine pentru a rafina sau a zgâlțâi lucrurile. Nu-mi place când oamenii mă zgâlțâie. Nu-mi plac oamenii care sâcâie. Au încredere – te angajează pentru că au încredere în tine. Dar au existat zile în care eu și Amy ne uitam una la cealaltă și izbucneam: dumnezeule. Nu aveam nevoie de foarte multe cuvinte. Pur și simplu trebuia să plonjăm. În esență, trebuia doar să ne dăm „hainele” jos și să ne expunem.

Î: Nu ai parte de prea multe personaje ca ea, nu-i așa?

PC: Nu. Adică, uite, există multe mame rele, și am jucat câteva deja, dar rolul acesta este ceva diferit, și asta m-a întors la Blanche Dubois. Există ceva foarte a la Williams în tot, pur și simplu tot ce face ea, și e greu să găsești asta în orice altceva; pentru că, odată ce ai jucat-o pe Blanche, ți se schimbă toată viața și pentru totdeauna. E greu de descris. Dar dacă vorbești cu oricine care a jucat-o pe Blanche, odată ce ai jucat-o pe Blanche, viața ta nu va mai fi niciodată la fel. Pur și simplu te schimbă. E o schimbare viscerală care se petrece în tine ca actriță, ca persoană, ca femeie, pentru că te întorci în acest loc timp de opt spectacole pe săptămână. Și sunt lucruri pe care nu le mai recuperezi ulterior. Nu mă gândisem niciodată cu adevărat să o joc pe Blanche și la început îmi ziceam: nu, nu îmi doresc să fac asta. Eram o femeie în vârstă de 42 de ani și m-am așezat să citesc, nu mai citisem piesa de ani de zile și mi-am dat seama că ar fi ridicol nici să nu încerc. Nu cred că poți vreodată să o surprinzi perfect pe Blanche, e prea monumentală. Dar Tennessee a scris rolul într-un mod în care cred că ai o cădere nervoasă când ești în vârtejul interpretării, ceea ce faci. Și faci din nou. Și când o jucam pe Adora simțeam că îmi pierd mințile. M-a reîntors la acele frici. Ce fac acum? Începi să pui orice sub semnul îndoielii. Adică, e foarte bine. Am 58 de ani și e bine că încă mai există lucruri care să mă șocheze. Am făcut atât de multe, și încă mai există lucruri pe care îmi doresc să le fac, dar e nevoie de mult ca să mă afecteze în asemenea hal.

Patricia Clarkson despre „Sharp Objects” (HBO): „E un serial foarte întunecat, iar întunecat e un cuvânt prea blând”
Patricia Clarkson despre „Sharp Objects” (HBO): „E un serial foarte întunecat, iar întunecat e un cuvânt prea blând”

Î: Crezi că faptul că vii din Sudul Americii te-a ajutat cu asta, să îi înțelegi pe acești oameni, mai ales pe aceste femei?

PC: Da, acel oraș este fix la limita dintre Midwest și Sud. Și cred că Adora are un fel de mișcare a șoldurilor care este dictată de acel loc. E o mișcare care nu există peste tot.

Î: Am impresia că e ca și cum rolurile devin din ce în ce mai suculente pentru tine. Te-ai gândit că vei primi un rol ca Adora acum?

PC: Eu am înflorit mai târziu. Cred că în sfârșit am ajuns la tot ce îmi doream destul de târziu în viață. Și cred că încă mai arăt ca mine, ceea ce mă ajută. Cred că femeile, e decizia lor, e prerogativul lor – faceți tot ce vă doriți, orice îmbunătățire vă ajută să vă simțiți mai bine. Dar cred că asemenea operații sunt dificile și periculoase, pentru că pot distruge cariere dacă lucrurile nu merg bine. Și eu nu am vrut niciodată să îmi asum acest risc. Dar cred de asemenea că oamenii își dau seama acum că suntem interesante și formidabile și o forță de neoprit, iar oamenii vor să ne vadă. Le pasă de femeile peste 40, 50 de ani – avem un loc foarte valid în această lume. Suntem mișto. Femeile în vârstă sunt mișto acum. Oamenii vor să ne celebreze acum și reacția mea e: îmi place să fiu atrăgătoare și sexuală și senzuală. Suntem vanitoși ca actori – Dumnezeule, orgoliile noastre sunt îngrozitoare. Și ele trebuie să fie hrănite. Ne place să ne simțim frumoase și atrăgătoare și sexy.

Bazată pe primul roman al lui Gillian Flynn (producător executiv al serialului), miniseria HBO Sharp Objects/Obiecte ascuțite spune povestea fascinantă a Camillei Preaker, o jurnalistă care lucrează la ziarul St. Louis Chronicle. După o copilărie dificilă, Camille se mută din orașul său natal, Wind Gap. Editorul ei o trimite, însă, înapoi în Wind Gap pentru a scrie despre disparițiile suspecte a două fetițe. Odată cu întoarcerea în micul oraș și în casa mamei sale, Camille revine la vechile ei obiceiuri autodistructive.

Urmărește trailer-ul mai jos:

Foto: HBO

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe glamour.ro